Rolul

In aproape fiecare simbata dimineata, imi iau consoarta, pa Maria, de brat si pornim amindoi in marea aventura a vietii noastre (care se rezuma la escaladarea unui munte!). Am facut lucru acesta de atitea ori, incit a devenit o banalitate. Dar noi ne iluzionam, de fiecare data, ca si atunci cind facem dragoste. O luam mereu de la capat. Dupa ce aparuse copilul, il luam si pe el. Citeodata ii invitam si pe socrii. Probabil ca si ei ne-ar lua (desi n-au facut-o niciodata pina acum!). Ne intoarcem apoi (cu bateriile incarcate!) si ne inhamam la jugul vietii in asteptarea altei simbete. Si tot asa. Aceasta pare sa fie conditia noastra. Destinul nostru. Nenorocire este ca ne dam seama prea tirziu. Ca repetam un rol care a mai fost jucat. Si care se mai joaca! Cu casa plina..