Bacul nostru cel de toate zilele

Un subiect interesant zic eu :). In fiecare an astept cu nerabdare perioada asta, a bacalaureatului. De ce, va intrebati poate? Ca sa ma mir inca o data de prostia oamenilor, si in special de ignoranta celor care ar trebui sa aiba grija de invatamant. Dar nu, nu discutam de politica, ci de inteligenta copiilor si de hotararea lor de a trece prin scoala ca gasca prin lac. A nu se intelege ca ma laud, departe de mine gandul asta. Nu am fost niciodata o eleva de premiul intai, dar nici nu m-am facut de cacao la bac. Acuma doar cand vad ce aberatii scriu elevii astia pe coala de hartie, imi vine sa-mi dau palme peste cap.

Ce mama saracii au invatat copiii astia in 4 ani de scoala? Doar facebook, si cluburi? Heloooooooooo!!!! Oare nu se trezeste nimeni din starea asta de letargie? Copiii astia o sa imi plateasca mie pensia, sau si mai rau o sa ma repezinte candva la Bruxelles, sau mai stiu eu pe unde. Sau mai rau pot chiar deveni medici! Toata lumea cauta scuze ca de-aia s-a picat la bac, fiindca profesorii au fost nasoli, ca elevii au avut prea mult de invatat, sau asta chiar e tare, din cauza camerelor de luat vederi.

Sigur ca da. Si in aia 4 ani de mers la scoala, ei, elevii, au facut parada modei, si-au etalat cu fala ultimele tzoale, si ultimele iphonu-ri, si s-au distrat prin cluburi la greu. Eu sunt curioasa, totusi copiii astia nu au parinti? Sau parintii astia chiar toti sunt asa o apa si un pamant? Nu le pasa ca acesti copii sunt niste loaze? Cum se poate sa existe licee unde sa nu fie nici macar un promovat la bac? Groaznic! Exact din acest motiv m-am hotarat sa ma ocup de copiii mei chiar daca asta inseamna sa fiu terminata de obosela. Macar stiu ca fiica mea o sa fie un copil care stie sa faca diferenta intre Eminescu si Stefan cel Mare.