Si uneori avem cutezanta de a a afirma ca…. am cunsocut sensul
vietii. Ca nu mai sunt secrete. In fond, noi am aflat ca viata e doar
complicata, incalcita, nu urmeaza o regula. Noi, am atribuit acest
“haos” sensului vietii. Acum stim sensul, nu are niciun sens… ne
intrebam de ce mai traim, acum, cand misterul, nepatruns de cei mai
profunzi oameni, a fost dezlegat. Da, ma vad…. Se spune ca ne defineste
ceea ce facem… Cred ca am gasit o scuza in ceea ce trebuia sa fie o
problema. Intr-un mod ciudat, imi dau seama de partile delasatoare, de
ceea ce ma atrage, din nou, printre instincte primare. Surpriza… nu pot
face nimic sa le inlatur. Am fost aruncat in infinit, fara nici un fel
de ghid… abia ma chinui sa nu fiu tras de curent spre nimic… se pare ca
fiecare pas ce-l fac, mai rupe o bucata de drum si-i da drumul la
vale…. alerg ca sa nu raman de unde am plecat. Daca spun ca viata nu e
usoara… cineva ar putea sa ma intrebe: “In comparatie cu ce?” , iar eu
nu as sti raspunde…. pentru ca viata e doar incalcita, asta nu inseamna
grea sau usoara…. e doar viata, rau de viata.
Da, nu incerc sa gasesc vinovati… pentru ca il stiu pe cel ce nu-i de
incredere… imi sta in fata, in dreptul oglinzii…. as vrea sa ii spun
cate ceva, dar isi da si el seama… si se simte rusinat… si ce folos…. am
putea sta sa ne prabusim…. dar parca lucrul asta ar sfida fizica si
toate parerile lumii… Intrebarile au luat foc.. si lumineaza cerul
lumii… oamenii doar le privesc… sunt uimiti de stralucirea, noutatea
lor.. insa nimeni nu va sti cum sa aprinda iar luminosul joc… pentru ca
nimanui nu-i pasa…
Oricum suntem consumabili.. mda… incepi sa iti dai seama ca lumea in
care iti imaginai sa traiesti e pe duca…. si asta e trist, oarecum… iti
puneai tot idealul in lupta pentru eliberarea ei.. si acum… acum… cei
mai multi au ales sa plece in ceea ce este…. altii au ales o cale
singuratica….. atat de putini… si incepi a ramane singur…. cand vezi ca
dorintele, gandurile.. iti sunt interzise, cand iti dai seama ca nu mai
poti nici macar respira sacadat, din cauza unor regului… Nu stiu unde
sunt cei ce-au revolutionat… ar fi nevoie de un revolutionar…. ori poate
ca vremea revoltelor a apus… Si ca asta este ultima faza… indreptarea
spre apus…
E imposibil, teribil de greu…. cea mai grea lupta e cu tine insuti…
dar cine castiga cand nimeni nu vrea sa cedeze.. stiind ca mai bine ar
muri in “glorie”, decat sa faca un armistitiu……
Vremea revoltelor a apus…soseste apusul!
Ceva imi spune ca ma insel…. oare sa imi para bine… sau nu? Rupe-ma-n fiori…