Masinile-unelte de tip strunguri sunt echipamente care au capacitatea de a roti piesa de prelucrat in jurul axelor pe care le are pentru a realiza diferite operatii, precum: taiere, slefuire, gaurire, deformare, fatetare, strunjire si altele cu scule care pot sa taie acestea fiind aplicate pe piesa de prelucrat si creeaza un obiect simetric fata de axa de rotatie. Diferitele modele de strunguri sunt utilizate pentru prelucrarea lemnului, prelucrarea metalului, spreiere termica sau prelucrarea sticlei. Strungul este o unealta utilizata inca din vremurile antice fiind folosit atat de egipteni, insa fiind folosit si in Grecia Antica.
In Revolutia Industriala strungul a avut un rol important in cadrul dezvoltarii industriilor. Romanii antici au adus imbunatariri strungului egiptean adaugandu-i un arc. In Evul Mediu i s-a adaugat strungului o pedala care sa actioneze (mai bine zis sa roteasca) piesa de prelucrat astfel incat ambii operatori sa poata utiliza sculele taietoare. Un strung deosebit de important in evolutia acestor echipamente a fost reprezentat de masina de gaurit orizontala instalata de englezi in anul 1772 la Woolwich. Acest strung lemn avea un motor cu puterea de 1 CP si oferea posibilitatea de realizare de tunuri cu o acuratete mai mare si desigur si o putere superioara.
O caracteristica cheie a acestui strung era faptul ca piesa de prelucrat se rotea in sensul opus al sculei taietoare, acest model putea fi denumit, din punct de vedere tehnic, primul strung adevarat, conform definitiei acestui echipament in termeni moderni. In timpul Revolutiei Industriale au fost dezvoltate numeroase modele de strunguri, acestea fiind puse in miscare fie cu ajutorul fortei apei fie cu ajutorul motoarelor pe aburi a caror sisteme de transmisie aveau la baza rotile dintate. Industria a avansat si mai mult, drept urmare avem in ziua de azi un adevarat strung lemn performant pe care il putem folosi cu mare usurinta.